Perele contribuie la reducerea nivelului de colesterol din sînge. Fibrele pe care le conțin combat asimilarea grăsimilor.
Fitoterapeutul, Eugen Giurgiu, le recomandă ca adjuvant în tratamentul aritmiilor, arteritelor, afecțiunilor ficatului și ale vezicii biliare, în deficiențe de vedere.
Curele anuale sunt indicate pentru stimularea imunității.
Electrocardiograma este metoda clinică de investigație neinvazivă, cea mai răspîndită, care se ocupă cu studiul fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima în cursul activității sale. Electrocardiograma este obținută cu ajutorului Electrocardiografului (ECG – prescurtarea din limba engleză – ElectroCardioGram sau EKG- prescurtarea din limba germana – ElectroKardioGramm), aparat care masoară diferențele de potențial obținîdu-se un traseu ECG sau EKG reprezentat grafic sub forma unor curbe pe hîrtie sau pe un display. Electrocardiografele moderne de astăzi sunt din ce în ce mai performante cu interfețe prietenoase și mai accesibile din punct de vedere financiar, ușor de ulitizat de către cadrele medicale. (sursa)
Hîrtia ECG este sub formă de grafic, care măsoară timpul de-alungul axei orizontale.
Fiecare pătrățică (cea mai mică unitate vizibilă) măsoară 1 mm și reprezintă un timp de 0,04 secunde.
Fiecare pătrat (de obicei cu linii îngroșate) măsoară 5 mm, prin urmare reprezintă 0,2 secunde.
Ceea ce se măsoară pe axa verticală este voltajul.
10 mm reprezintă un curent de 1 mV.
Imaginea de mai jos ilustrează o astfel de electrocardiogramă, respectiv unitățile de măsură deja explicate.
Pulsul (bătăile inimii măsurate într-un interval de timp, de obicei într-un minut) poate fi calculat cu ușurință din graficul electrocardiogramei folosind următoarea regulă de calcul:
Pulsul = 300/numărul de pătrate mari aflate între segmentul QRS. (click AICI pentru a vizualiza o imagine mărită a segmentelor ECG).
Exemplu: pentru 3 pătrate aflate între segmentul QRS, pulsul = 300/3, adică 100 bpm (bătăi pe minut).
A doua metodă de calcul este folosită pentru a estima în medie, pulsul pentru o inimă care nu bate regulat (vezi Aritmii):
Numără cîte vîrfuri R există într-o succesiune de 6 secunde (30 de pătrate mari) și înmulțește cu 10.
Exemplu: dacă avem 8 vîrfuri, media pentru o inimă ce bate aritmat este de 8*10, adică 80 bpm (bătăi pe minut).
… sau cel puțin așa ne informează cei de pe Cardiac Matters. Pentru cunoscătorii de limba engleză, nu citiți restul articolului, pentru că urmează un rezumat al ACESTUI articol.
Dacă pînă acum se știa că vitamina D contribuie la întărirea organismului și a scheletului, cercetările recente au descoperit că aceasta mai are o funcție, anume aceea de a conferi rezistență și mușchiului cardiac.
E bine de reținut faptul că mușchiul inimii e format din două tipuri de mușchi: striat și neted. (curînd sper să traduc în limba română niște articole care ne vor forma o cultură generală minimă în ce privește inima noastră). Se pare că lipsa vitaminei D în cantitățile recomandate în corp, duc la supra-dezvoltarea mușchiului neted, prin urmare se ajunge la rigiditate și înțepenire a mușchiului inimii (privit ca ansamblu), ducînd la obosirea acestuia prematur, rezultînd la o pompare redusă de sînge prin corp. Cei ce nu au cantitea necesară de vitamina D în corp își dublează riscul de a dezvolta o boală de inimă.
În ouă și în uleiuri de pește.
Să avem grijă, totuși! Nu este recomandat să mîncăm ouă prea des, în cantități mari. De asemenea, nici uleiul de pește nu poate fi folosit decît moderat deoarece acesta crește colesterolul în organism. Cardiacii ar trebui să știe ca colesterolul este printre factorii principali ce duc la hipertensiuni, blocaje arteriale, îngustarea arterelor.
De asemenea, pentru a ne suplimenta vitamina D în corp, este recomandat să stăm jumătate de oră-trei sferturi de oră afară, la soare. Dar nu la plajă! Mîinile, picioarele și fața sînt suficiente, altfel ne expunem la riscuri de apariție a bolilor de piele. Persoanele care poartă îmbrăcăminte groasă, ori care acoperă tot trupul, sînt principalii candidați la o lipsă de vitamina D.
Dacă nu puteți consuma nici ouă, uleiuri de pește, și dacă dintr-un motiv sau altul nu puteți ieși afară la soare măcar jumătate de oră pe zi, atunci ar fi indicat să căutați suplimenți alimentari de vitamina D.
Acest fruct este foarte sărac în sare. (se știe că sarea este printre inamicii cei mai mari ai cardiacilor – pentru cei ce încă nu suferă de o boală de inimă, este indicat un consum moderat de sare, din mai multe considerente, de care mă voi ocupa într-un articol viitor, dedicat sării.)
Dintre fructele exotice, banana este alimentul ideal pentru persoanele cu suferinţe cardiace. Specialiştii spun că acest fruct este sărac în sodiu (sare) şi bogat în potasiu şi magneziu, adică se potriveşte exact regimului alimentar pe care ar trebui să-l urmeze persoanele cu hipertensiune arterială. „Potasiul acţionează prin două mecanisme în prevenirea bolilor cardiovasculare. Dilată vasele de sânge şi scade hipertensiunea şi, în acelaşi timp, previne formarea de trombi (cheaguri de sânge – n.r.) prin inhibarea acţiunii radicalilor liberi”, explică dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist.
Totodată, bananele tratează ulcerul şi constipaţia, fiind uşor de digerat. Acest fruct este singurul care conţine amidon. Pe măsură ce se coace, amidonul din banană se transformă în zahăr, ceea ce determină creşterea conţinutului caloric şi a indicelui glicemic. „De aceea, bananele coapte nu sunt indicate în alimentaţia diabeticilor şi nici a celor care vor să slăbească”, atenţionează dr. Bilic. Potrivit specialistului, consumul de banane este optim atunci când extremităţile fructului sunt verzi, iar restul este galben. O banană crudă are 80 de calorii, în timp ce o banană coaptă are 100 de calorii cu 23 de grame de zahăr şi două grame de amidon.
Zahărul din fructe se numeşte fructoză, este diluat în cantităţi mari de apă şi fibre, amestecat cu vitamine şi minerale, ceea ce face ca trecerea lui în sânge să se facă într-un timp mai îndelungat. Majoritatea fructelor au indice glicemic mediu, aşadar nu determină creşteri bruşte ale glicemiei. Fructele sunt cunoscute pentru aportul lor bogat de vitamine hidrosolubile (C şi B), minerale (potasiu), fitonutrienţi, antioxidanţi şi multe fibre. Fibrele solubile acţionează asupra nivelului glicemiei şi al colesterolului din sânge, în timp ce fibrele insolubile, deşi în cantitate redusă, măresc volumul bolului alimentar şi îi facilitează tranzitul intestinal.
Cuprinsul articolului:
Ce este arteriopatia cronică obliterantă (arterită)?
Cum apare arteriopatia cronică obliterantă (arterită)?
Care sunt factorii de risc pentru arteriopatia cronică obliterantă (arterită)?
Cum se manifestă arteriopatia cronică obliterantă (arterită)?
Cu ce se poate confunda arteriopatia cronică obliterantă (arterită)?
Cum se pune diagnosticul de arteriopatie cronică obliterantă (arterită)?
Cum se pot controla factorii de risc pentru arteriopatia cronică obliterantă (arterită)?
Cum se tratează arteriopatia cronică obliterantă (arterita)?
Ce trebuie reținut?
Citește în continuare despre Arteriopatia cronică obliterantă (arterită) >
Factorii de risc reprezintă condiţii ce se asociază cu probabilitatea de a dezvolta o afecţiune cardio-vasculară, o boală de inimă. Cu cât aveţi mai mulţi astfel de factori, cu atât posibilitatea de a vă imbolnavi de inima sau chiar de a muri de cauza cardiaca creste.
În România, bolile de inimă sunt cauza a 6 din 10 decese. Iată, deci, de ce e important să cunoaştem factorii şi să-i corectăm, vestea bună fiind că o mare parte din ei pot fi preveniţi şi trataţi.
Vârsta: bărbaţii peste 45 ani şi femeile peste 55 ani;
Sexul: la bărbaţi, riscul îmbolnăvirii de inimă devreme în viaţă e mai mare decât în cazul femeilor. După menopauză dispare rolul protector al hormonilor estrogeni şi riscul îmbolnăvirii de inimă devine comparabil la ambele sexe.
Ereditatea: dacă părinţii şi/sau fraţii dumneavoastră au fost hipertensivi, diabetici sau au avut un infarct la vârstă tânără (sub 55 ani), există şansa să suferiţi de aceeaşi boală de inimă.
Fumatul: chiar şi mai puţin de 5 ţigări pe zi sunt periculoase! Fumătorul are un risc de 2 ori mai mare de a face un infarct decît o persoană nefumătoare. Ţigările cu conţinut redus de nicotină („light”) nu scad riscul, deoarece cel mai dăunător este monoxidul de carbon.
Dacă nu fumaţi, nu vă apucaţi! Dacă fumaţi, lăsaţi-vă! Nu este niciodată prea tîrziu pentru a vă lăsa! Tensiunea arterială crescută în timpul se va reduce. După numai 24 ore începe să scadă riscul de infarct, la un an se reduce la jumătate, iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumător.
Hipertensiunea arteriala(HTA): se spune că hipertensiunea este un „ucigaş tăcut”, deoarece de regulă nu se simte, de multe ori depistarea ei fiind întîmplătoare. În 90-95% din cazuri nu se cunoaşte cauza ei. Riscul de apariţie a hipertensiunii este crescut de vîrstă, istoricul familial,obezitate, consumul excesiv de alcool şi sare. Frecvent este însoţită de prezenţa altor factori de risc:obezitate, sedentarism, diabet, colesterol crescut. De ce este periculoasă? Deoarece îmbolnăveşte inima, rinichii şi creierul (produce paralizii, cu consecinţe uneori dezastruoase).
Cînd vorbim de hipertensiune arterială? Dacă tensiunea dumneavoastră depăşeşte la măsurători repetate 140 mmHg pentru maximă, respectiv 90 mmHg pentru minimă.
Trebuie precizat că tensiunea arterială este un parametru variabil, ea putînd varia de la un moment la altul al zilei, între anumite limite, în mod normal, fără consecinţe grave.
Tratamentul HTA se face diferit în funcţie de nivelul creşterii peste limitele normale şi de asocierea cu alţi factori de risc (prezenţa diabetului zaharat impune un tratament mai agresiv).
Tratamentul se face toată viaţa, sub îndrumarea periodică a unui medic. Nu uitaţi să luaţi medicamentele în mod regulat, mai ales cînd mergeţi la medic. Acesta trebuie să vadă cum se comportă tensiunea dumneavoastră sub tratament. Dozele de medicamente pot fi corectate, la indicaţia medicului, în funcţie de rezultat, de efectele adverse sau de alte afecţiuni coexistente.
Schimbarea stilului de viaţă: , restricţia moderată de sare, reducerea consumului de alcool, activitatea fizică şi scăderea în greutate, are un rol important în normalizarea TA, uneori ducînd şi la reducerea dozelor de medicamente.
Acest blog își propune să vină în ajutorul cardiacilor din România, prin furnizarea de informații și sfaturi utile legate de problemele și bolile de inimă. Cu ajutorul vostru, din experiențele personale acumulate putem să ajutăm pe alții, pe noi. Voi încerca să învăț pe parcurs despre acestea toate, împreună cu voi.
Informațiile le voi strînge de pe Internet, de la medici avizați cît și de la voi, cititorii, care doriți să vă implicați și să ne împărtășiți din experiența voastră.
Vă scrie,
